Alegerile vieții-Rut

O tânără e la răscruce
Și iarăși trebuie s-aleagă, (1:8)
Să lase tot ce-a fost în urmă,
Spre-o altă viață ca să meargă.

În țara ei domneau mulți idoli
Ce aduceau în suflet teamă,
Dar ea primise de la Domnul
O dragoste fără de seamă.

Cu drag ea se gândește-acuma
Și-și amintește orice clipă,
Cum a trăit dup-alte reguli
Stând sub a Domnului aripă.

"Pentru ce vrei să mergi cu Mine? (1:11)
Era acuma întrebată,
Vei aștepta vremuri mai bune, (1:13)
Să fii iar binecuvântată?"

Familia unde trăise,
Întreaga viață i-a schimbat,
Și-a hotărât ca să rămână
În neamul binecuvântat.

"Nu sta de mine să Te las (1:16)
Și să mă-ntorc! De-i rău ori bine,
Unde vei locui de-acuma
Voi locui și eu cu Tine!

Unde mergi Tu și eu voi merge,
Poporul Tău va fi și-al meu,
Chiar dac-ar fi să mor acolo (1:17)
Vreau Domn să-mi fie Dumnezeu!"

Putea alege dumnezeii
Și la poporul ei să meargă, (1:15)
Să uite viața lângă Domnul,
Și-o viață în plăceri s-aleagă.

Dar a ales cu hotărâre (1:18)
O altă viață... ne-nțeleasă,
Căci nu putea nicicum să uite
C-a fost iubită și aleasă.

Găsise-n Dumnezeu iubirea
Și tot ce a dorit vreodată,
Căci El și-n lipsuri sau durere
O alina blând... ca un Tată.

La Betleem avea să meargă
Să strângă hrană din ogoare,
Chiar spic cu spic de-avea s-adune
Era o binecuvântare!

"Știu tot ce-ai părăsit în urmă, (2:11)
Și Mi s-au spus faptele tale,
Cum te-ai purtat cu cei de-aproape,
Cum ai ales alt neam și cale.

Să nu culegi în alte-ogoare,
Rămâi cu slujnicele Mele!
Să nu te depărtezi de-aicea! (2:8)
Vezi unde sunt! Mergi după ele!

Plata deplină El să-ți fie! (2:12)
Domnul să-ți dea răsplată mare,
Căci ai venit la adăpostul
Sub aripa-I ocrotitoare!"

Cuvintele de mângâiere
I-au mers la inima ei bună (2:13)
Căci trecere ea căpătase...
Și-au stat la masă împreună! (2:14)

*
O tânără e la răscruce
Și-alegeri multe-i stau în față
Ogorul bun... 'din întâmplare ' (2:3)
Îl va găsi și ea în viață.

De va rămâne să culeagă
Spic după spic mereu să strângă,
Și stă cu slujnicele bune
La prânzul Lui o să ajungă. (2:14)

Căci Domnul însuși o s-o cheme,
S-o mângâie și să-i vorbească,
Mantaua peste ea va- ntinde (3:8)
Pe Sine să Se dăruiască.

Căci El nu va avea odihnă ( 3:18)
Până își va sfârși lucrarea,
Plătind, El Însuși pentru toate, (4:9-10)
Să poată da răscumpărarea.

*
Alegeri multe sunt pe Cale,
Mereu va fi câte-o răscruce,
Dar Grâul strâns ce dă viață
Este Hristos ce-a stat pe cruce!

Și astăzi Domnul te cuprinde
Sub aripile iubitoare,
Zi după zi cu El să umbli
Și-ți va fi veșnic desfătare!

Amin!